Predeal

Predeal

Oras in centrul României (judetul Brasov), situat intre izvoarele riurilor Prahova si Timis, in pasul Predeal, la poalele nord-estice ale Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali), si cele nord-vestice ale Muntilor Baiu (Carpatii Orientali), la o altitudine intre 1040 si 1110 m, la 25 de km sud de municipiu Brasov, la 147 de km de capitala României, Bucurest; populatia 7949 locuitori (la 1 iulie 1991).

Predeal situare geografica: Latitudine nordica: 45º 30′
Longitudine estica: 25º 26′
Clima: continental-moderata
Suprafata: 58,4 Km²
Populatie: 5642
Religie: 92,5% ortodoxa, 4,5% romano-catolici
Localitati componente:

· Predeal

· Paraul Rece

· Timisul de Jos

· Timisul de Sus

Acces:

· Cale ferata Bucuresti-Brasov: km 140

· Auto DN 1; E 60: km 143

Statiune de odihna de importanta nationala, accesibila in toate anotimpurile Predealul este un cunoscut centru al sporturilor de iarna. Climat montan tonic-stimulativ, cu veri racoroase ( temperatura medie in iulie este de 15°C) si ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5°C). Temperatura medie anuala este de 5°C si media precipitatiilor de 1000 mm anual. Stratul de zapada dureaza peste 100 de zile anual. Aerul curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta a aerului sunt principalii factori de cura recomandati in tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamantul tulburarilor endocrine si a problemelor de crestere a copiilor. Statiunea dispune de multe hoteluri si vile moderne, dar cazarea se poate face si in case private. De remarcat sunt si numeroasele posibilitati de amuzament, sporturile de iarna si excursiile la cabanele montane din apropiere (Trei Brazi – la altitudinea de 1128 m, Clabucet Sosire – 1050 m, Clabucet Plecare – 1450 m, Girbova – 1350 m, Piatra Mare – 1630 m, Susai – 1350 m, Poiana Secuilor – 1070 m, etc.) sau mai departate, de pe crestele Bucegilor. Variate pârtii de schi (Clabucet – luminata noaptea, teleschi, Cioplea)

- Cadrul natural - depresiune bine adapostita de muntii Bucegi, Baiu, Piatra Mare si Postavarul – se dovedeste a fi foarte benefic pentru oras. Temperatura medie este de 14 C in timpul verii si -5 C pe timpul iernii.
Furtunile de zapada sunt o raritate in aceste locuri dar stratul de zapada poate atinge cativa metri si poate dura mai mult de 100 zile ceea ce este ideal pentru sporturile de iarna.

- – Conditiile particulare (bioclimatul, aerul curat, concentratia mare de ozon) impreuna cu facilitatile care se gasesc aici plaseaza orasul Predeal printre cele mai importante statiuni din Romania. Pe langa ceea ce orasul Predeal ofera, reprezinta un punct ideal de plecare pentru excursiile in muntii inconjuratori si catre numeroase cabane usor de gasit.

- Urmele istorice ale acestei asezari sunt pe cat de sporadice, pe atat de indepartate in timp. Ca a existat aici o straveche asezare preistorica nu poate fi negat, desi s-au facut mai putine lucrari arheologice decat in alte zone istorice. Putinele sapaturi au confirmat la sfarsitul veacului trecut existenta, in zona Predealului, a unui depozit de bronz datand din neolitic (1200-800 i.H), compus din coliere masive, o sabie frumos mestesugita si un topor cu tortita si gura imbucatoare. Coincidenta acestui depozit cu cel descoperit la Predeal (unde s-au aflat intre altele 26 de topoare din bronz) permite sa credem ca aceasta zona a Vaii Prahovei era populata in neolitic. Absenta urmelor de arheologie romana presupune ca legiunile romane, speriate de Defileul de la posada, au ocolit zona, preferand Valea Teleajenului si pasul de la Tabla Butii, in trecerea lor spre Transilvania. – Soseluirea drumului Ploiesti-Predeal in anul 1846 a contribuit la popularea, mai ales cu graniceri si vamesi, in special a zonei de nord a schitului (fondat in anul 1774). Intrand in circuitul de interes national, orasul Predeal creeaza la 1870, intr-un local situat la raspantia drumului Joita, primul oficiu postal, la numai 16 ani dupa ce s-au introdus marcile postale pentru francarea corespondentei. – Darea in folosinta a caii ferate Ploiesti-Predeal, in 1879, si construirea statiei de calatori aduce Predealului mult mai mare prestigiu. Noua impropietarire din 1881 duce la sporirea numarului de gospodarii, populandu-se mai ales zona de nord a orasului Predeal, la Malul Ursului, apoi catre Valea Joitei, poalele Clabucetului Taurului, Susaiului si Cioplei cu pante mai insorite. Data de 10 iunie 1879 marcheaza aparitia primei masini cu aburi care a circulat intre Predeal si Predeal. – Pana la 1864 orasul Predeal facea parte din comuna Podul Neagului, care cuprindea toate asezarile de pe valea superioara a Prahovei, cu resedinta la Podul Neagului, langa Comarnic, pana in 1833 cand s-a mutat la Busteni. La acest an Posada si Podul Neagului se desprind de comuna si se alipesc la Comarnic. La 1880 Predeal, numita pana la 1874 “Podul Neagului” si unita cu Posada, Comarnic, devine comuna. Predealul, Azuga, Busteni si Poiana Tapului se desprind de aceasta si formeaza o singura comuna sub numele de Predeal, la 7 mai 1885, acoperind astfel o zona de cca. 22 kilometri, pana la apa Pelesului, din varful Bucegiului, pana la varful Unghiei si a sirului de munti din partile Doftanei. In anul 1908 localitatile Predeal si Azuga se desprind de Busteni si Poiana Tapului pentru ca la 20 mai 1912 sa se semneze actul de nastere al comunei autonome Predeal, primind independenta administrativa.

Brasov – privire de ansamblu

Municipiul Braşov

Braşov, capitala judeţului, cu o populaţie de peste 300 000 de locuitori, este situata in partea central-estica a României, la poalele vârfului Tâmpa (967m). Important centru industrial, cultural si de afaceri, Braşov este si un centru universitar de tradiţie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale tarii. Existenta sa a fost atestata documentar din 1235 pe o veche construcţie dacica si a fost menţionata în documentele teutonilor în 1211-1222.

Oraşul este împărţit în doua componente distincte: zona de influenta baroca care şerpuieşte la poalele Tâmpei si a masivului Postăvaru si zona întinsa de blocuri si fabrici. Principala atracţie o reprezintă oraşul vechi – cartierul Schei, încă plin de farmec, unde veţi găsi o mulţime de case si obiecte vechi, în special pe filon religios.

Istoric

Primele descoperiri arheologice de pe teritoriul judeţului Braşov atesta prezenta comunitarilor umane in acest spaţiu încă din epoca paleolitică si continuând cu epoca bronzului si a fierului. Otomanii si Wietenberg , ultima având aria de răspândire foarte larga . Urmele culturii Noua – numita aşa după numele unei suburbii a Braşovului – au fost descoperite pe teritoriul judeţului Braşov , fiind identificate aşezări cu locuinţe mari, cu vetre si cuptoare.

Epoca fierului a marcat stabilirea identităţii triburilor nord-danubiene si trecerea spre o noua etapa a culturii geto-dacice .

În 1271 apare menţionat documentar oraşul Brasovsub denumirea de Brasu, pentru ca ulterior sa fie numit Brassov si Brasov (1295) . În 1395 la ordinul lui Sigismund de Luxemburg începea fortificarea Braşovului . În scurt timp Braşovul a devenit un centru comercial însemnat în sud-estul Transilvaniei .

Braşovul era unul din cele mai dezvoltate oraşe medievale în care se desfăşurau numeroase acte de meşteşugărie si negoţ , măsurând aproape 10.000 de locuitori .

Apariţia tiparului în spaţiul românesc la începutul secolului XVI-lea a dus la apariţia cărţilor si a unor tipărituri religioase accelerând dezvoltarea artelor . Primele cărţi in limba româna au fost tipărite intre anii 1665-1588 de către Diaconu Coresi in circa 40 de titluri care au circulat pe tot teritoriul tarii .

Arhitectura bisericeasca s-a remarcat prin construcţii ca Biserica Neagra , Biserica Bartolomeu din Braşov si bisericile fortificate din zona Prejmer si Homorod s.a.

Prima şcoala româneasca a funcţionat la Braşov – începând cu anul 1495 – într-o clădire din curtea bisericii Sf. Nicolae si a constituit un adevărat focar de cultura .

În 1838 s-a tipărit “Gazeta de Transilvania” si “Foaia pentru minte , inima si literatura” care au promovat idealurile românilor din Transilvania . În timpul revoluţiei paşoptiste Braşovul a ocupat un loc important , populaţia participând direct la evenimentele din 1848 . În 1850 a luat naştere primul liceu românesc iar în 1868 George Bariţiu a publicat revista “Transilvania” .

În prezent Braşovul se număra printre cele mai pitoreşti regiuni din Transilvania , care beneficiază de un bogat patrimoniu ce consta în monumente istorice si arhitecturale , fiind si un însemnat centru cultural al tarii si una dintre cele mai cunoscute zone turistice din tara .

În centrul vechi al Braşovului se afla unul din cele mai impresionante monumente istorice din tara, care a fost ridicat de către saşii ardeleni la sfârşitul secolului al XIV-lea. Este vorba despre Biserica Neagra menţionata documentar în 1377. Incendiul din 1689 a produs mari daune, interiorul bisericii fiind afectat în mod special. Refacerile si restaurările ulterioare au durat circa 100 de ani si au modificat aspectul iniţial al construcţiei. În acea perioada a fost schimbat acoperişul bisericii care are o înălţime de 20 m, interiorul a fost reconstruit iar altarul neogotic a fost realizat în 1866.

Biserica Bartolomeu este cunoscuta ca unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectura din Braşov, si a fost ridicata in stil romantic în 1233. Lăcaşul are un aspect masiv si este înconjurata de un zid de cetate. Una dintre capele mai păstrează si astăzi fragmente din trescele originale.

Bula papala emisa în 1399 amintea de biserica Sf. Nicolae, care a fost ridicata din piatra cu sprijinul voievozilor Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Petru Cercel, Aron Vodă si Mihai Viteazu. Lăcaşul a fost atestat documentar în anul 1292 si are un patrimoniu ce cuprinde odoare si diverse obiecte bisericeşti păstrate din timpul voievozilor Constantin Brâncoveanu, Neagoe Basarab, Şerban Cantacuzino si Aron Vodă.

Casa Sfatului a aparţinut iniţial breslei cojocarilor si a fost atestata documentar în 1426.Între anii 1525-1528 a fost ridicat turnul înalt de 58 m pentru a servi ca punct de observaţie. În prezent clădirea face parte din secţiile Muzeului de Istorie.

Geografie

Aşezare Geografică

Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul arcului carpatic, judeţul Braşov ocupa din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Braşov si Făgăraş, fiind cuprins între 45°23’13″ – 46°12’12″ latitudine nordică si 24°6’11″ longitudine estica.

Întins pe o suprafaţa de 536309 ha, judeţul Braşov reprezintă 2,3 % din suprafaţa României.

Braşov, capitala judeţului, cu o populaţie de 311059 de locuitori, este situata in partea central-estica a României, la poalele vârfului Tâmpa (967m).

Relief

Teritoriul administrativ al oraşului Braşov se încadrează in partea sudica a depresiunii Braşovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv cu fluxul intern al Carpaţilor Orientali.

Regiunea se compune din doua unităţi distincte : depresiunea Braşovului si orogenul Carpaţilor Orientali, iar la contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activităţilor factorilor externi, si anume:

• piemontul oraşului Braşov
• piemontul Săcele
• culoarul piemontan Râşnov.

Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief:

treapta munţilor înalţi, cu înălţimi de peste 1700m

• munţii Bârsei, respectiv masivele Postăvarul si Piatra Mare;
• treapta munţilor scunzi cu înălţimi intre 800 si 1700m, in care se încadrează munţii Întorsura Buzăului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Braşovului, Codlei si Persani;
• treapta depresiunilor, cu înălţimi intre 450 si 700 m altitudine.

Clima

Clima judeţului Braşov are un specific temperat-continental caracterizându-se prin nota de tranziţie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si răcoroasa in zonele de munte, cu precipitaţii relativ reduse si temperaturi uşor scăzute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitaţii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici.

Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima absoluta fiind de 37 C in luna august.

Numărul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an.

Numărul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an.

Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an.

Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s.

Cultură si Turism

Obiective turistice:

· Biserica Neagra – (secolele 14 – 15), cea mai mare construcţie în stil gotic din România, având cea mai mare orga din Europa. Aici puteţi asculta concerte de muzica clasica si preclasica (concertul de Crăciun este celebru). În fata bisericii se afla statuia marelui umanist german Johannes Honterus

· Casa Hirscher – Cunoscuta si ca Sala negustorilor, construita în stil renascentist (între 1539-1545)

· După Ziduri - parte din centura de fortificaţie medievala a Braşovului

· Vechea cetăţuie a Braşovului – Este o construcţie fortificata construita în lemn si piatra, în prezent transformata într-un restaurant cu totul special

· Turnul Alb si Turnul Negru – Turnul Alb, în forma circulara si Turnul Negru, în forma pătrata, puncte-cheie în lanţul de apărare a vechiului burg

· Bastionul Ţesătorilor - considerat a fi o construcţie unica în felul sau în România, este cel mai bine păstrat între cele 7 bastioane ale cetăţii din secolul 16. În prezent, aici se afla Muzeul Cetăţii Braşov

· Prima Şcoala Româneasca – Găzduieşte o secţiune care include diverse expoziţii din istoria tipăriturii (manuscrise vechi, ediţii princeps, lucrările tipărite de Coresi). În aceasta clădire exista, de asemenea, sala de clasa a Primei scoli româneşti din Transilvania

· Muzeul de Arta – cu o colecţie extraordinara de opere aparţinând unor artişti români si străini, găzduieşte expoziţii foarte interesante, printre cele mai recente fiind Dali, Miro, Portretul flamand

· Poarta Schei - datează de la începutul secolului XIX, este construita în stil clasic

· Poarta Ecaterinei – este o adevărata bijuterie arhitecturala si a fost construita în 1559

· Casa Sfatului – datează din secolul XV, domina oraşul vechi. În prezent este Muzeul de istorie al judeţului Braşov, împărţit pe patru secţiuni : arheologie, istorie medievala moderna si contemporana

· Biserica Sf. Bartolomeu – este cel mai vechi monument arhitectural al oraşului, construit la mijlocul secolului XIII într-un stil combinat între gotic si romanic. Pe faţada sudica este un ceas solar.

Evenimente Culturale

• Festivalul internaţional de muzica pop – Cerbul de Aur
• Festivalul de primăvara de Jazz si Blues – anual
• Festivalul muzicii de camera - anual
• Festivalul de teatru contemporan – anual
• Concertele de orga de la Biserica Neagra – săptămânal
• Concertele Filarmonicii Gheorghe Dima – săptămânal
• Celebrarea Sfântului Gheorghe
• Festivalul ţărănesc Nedeia Munţilor – anual
• Festivalul naţional al Berii – anual

Sărbătoarea Junilor – anual